Interferenta dintre dansurile populare maghiare si rom�nesti �n zona folclorica Ghimes

�napoi la pagina precedenta!

  Introducere

Aceasta lucrare dedic semenilor mei � OAMENII.

Ca copilul sa devina OM are nevoie de cunoasterea si recunoasterea acelor norme si legi nescrise care au functionat în oricare sat din trecut. În oricare sat de pe Câmpia Transilvaniei sau din Bucovina gasim exemple frumoase la întrebarea: Cum functioneaza acest sistem? Trebuie trait între oameni simpli si trebuie înteles modul de gândire al lor, acest mod de gândire si de comportament (si temperamentul) trebuie transpus în societate si valorificat.

În primul rând se pune problema sa crestem oameni, nu etnii. Cel mai frumos exemplu l-am vazut la Trei Fântâni (valea Bicajelului) când Românul l-a salutat în ungureste pe Maghiar, iar acesta i-a raspuns pe româneste. Era ceva absolut normal, natural, democratic daca vrem. Pe vremea aceea (1996) am observat acest lucru si mi-a �crescut� inima.

Problema se va îngreuna la capitolul tânar � batrân (generatii), vechi � nou (valori), si la capitolul �diferit�. Dar cum difera generatiile si valorile lor, asa este si între oameni. Esential este ca toate reprezinta valori. Nu este voie sa le comparam � zic eu, fiindca sunt valori care au rezultat în urma unor conditii diferite, în medii diferite, în locuri diferite. Importanta are ca aceste valori sa fie create cu intentii bune, folositoare (chiar daca numai sufletului, sau ochiului) omenirii. Mentionam doar ca sunt diferite si ca reprezinta valori .

Noi � profesorii � lucram cu valori, producem valori.

Dar cum pentru a cladi o biserica în stil gotic trebuie sa cunoastem nu numai stilul ca atare, dar pâna si ostro- si vizigotii; si stilul roman � precedent acestui stil, în cladirea �templului� sufletesc (Unii se pot întreba ce rost are acest discurs în mileniul trei? Le raspund ca sunt foarte importante: culoarea, variatiile, combinatiile si tonalitatile � arta. Fara astea omenirea nu are rost.) al copilului este esential redarea acelor radacini culturale fara care ca om matur, nu si-ar cunoaste menirea în societate. Si cultura respectiva este compus din limba (în primul rând), din cântecele populare, si dansul popular, jocul . Daca omul matur îsi cunoaste si îsi respecta radacinile- frumosul, va recunoaste tot ce este frumos (desi diferit). Deci când va asculta un bucium, sau o balada, sau o poveste de dragoste redata în orice limba; sau daca vede oameni dansând diferit, dar profund si cu suflet - fie Ciuleandra, Hassaposervico, Polca, Verbunk, sau dans ritual, dansul focului (la noi Para Focului se numeste) la indieni, - va izbucni în lacrimi.

Este ceva ce putea simti Alecsei Iagudin când truda lui de toata viata a fost apreciata cu note de 6,00. Asa am simtit si eu. Am plâns, fiindca a triumfat o cultura, ceva diferit, frumos. Tot asa am simtit si când am vazut filmul Ana Pavlova , dar si la filmul Ciuleandra , sau Glissando . Aceleasi senzatii le am când dansez Soufliotusa, Sîrba, ciardas de Câmpie sau dansuri Irlandeze. Toate sunt diferite si toate sunt excelente.

S-a întâmplat ca unul din dansatorii mei (14 ani avea) în timp ce dansa a început sa plânga. Dupa ce ne-am retras de pe scena unul din organizatori a venit panicat sa-l întrebe unde-l doare, daca este vreo urgenta. Raspunsul a fost: Sunt extraordinar de fericit, dar mi-am amintit de primasul �Sani baci� (Sanyi bácsi) , care a murit de un an , primasul fiind un tigan care a murit cu probleme cu inima, dar un Om care prin muzica si firea lui s-a întiparit în inima copilului.

Pentru mine toate se reprezinta foarte simplu: copii care danseaza cu mine sa-si cunoasca bogatia folclorica, dar sa cunoasca si sa recunoasca frumusetea folclorului altor popoare. De fapt aceasta este scopul meu principal de activitate.

Acest subiect nu se poate opri aici, fiindca vad un fel de leac în dansurile populare, leac care am putea folosi în prevenirea agresivitatii reprezentate de muzica �usoara� a zilelor noastre si de DISCOTECA. Tocmai din cauza ca suntem diferiti, colorati, nu se poate ca sa fim tratati ca o �masa uniforma�.

În satul de cândva se învatau dansurile de la o generatie la alta. Totul se facea în masa, comun, dar individul ca atare era recunoscut. Nu erau ore optionale, sau profesori de dans. Fiecare colt de sat si-a dat �maistrul instructor� în persoana unei femei simple sau barbat. Nu se dadea leafa, nu se scria proiecte de tehnologie, dar copii se luau de mâna, si le era natural sa danseze. De fapt dansul apartinea de viata normala. Problema era mai degraba daca cineva nu stia sa danseze. La 15-16 ani baietii erau la joc, cautau sa danseze cu cât mai multe fete.

Baietilor de astazi le este rusine sa ieie de mâna o fata (sa le invite la dans�), findca la 5 - 6 ani, când înca era normal sa fie pusi în aceasta situatie nu li s-a impus acest lucru. Contactul li se pare pur si simplu imposibil, si din cauza asta se simt jenati. Sunt mult mai fragili tocmai din cauza ca acest lucru le provoaca tensiuni.

Ma doare sa vad ca oamenii în loc sa se simta bine � ca doara nu costa nimic � au devenit agresivi. Ma simt partas la acest pacat fiindca sunt pedagog, predau de peste 10 ani, si nu vad ca în preajma mea lucrurile s-ar schimba în bine.

Trebuie sa le aratam copiilor cum se traieste frumos, curat, si cum se obtin rezultate cu truda. Ce înseamna a te iubi si aprecia atât de mult încât sa-ti observi si apreciezi semenii. Sa nu te atingi de cea ce apartine altuia, dar sa nici nu lasi sa se atinga de cea ce este al tau sau a altuia.

Respect si curatenie � ca la poarta oricarui taran.

Cadrul geografic

Zona Ghime s este o zona aparte a judetelor Bacau si Harghita (zona limitrofa a celor doua judete), cu traditii, datini, dansuri si porturi populare foarte bogate.

Zona se afla în partea estica a judetului Harghita, la intersectia paralelei de 46 0 35' cu meridianul de 25 o 58'E , dealungul râului Trotus, si pe afluentii acestuia, la distanta de 39 km de la orasul Miercurea-Ciuc, respectiv la 43 km de orasul Comanesti pe drumul national 12a, facând legatura si pe calea ferata pe ruta Ciceu-Comanesti între Transilvania si Moldova. Zona este alcatuita din comunele Lunca de Sus, Lunca de Jos, Faget si Ghimes.

În Depresiunea Ghimes traiesc 13.941 de oameni, în sate de forma alungita, risipite în vaile laterale, rasfirate pe valea Trotusului.

Depresiunea Ghimes este o depresiune intramontana, tectono-eroziva, în partea centrala a Carpatilor Orientali, strajuita de M-tii Tarcau la N si E, M-tii Hasmasului la NV si M-tii Ciucului la S si V. Este dezvoltata pe o arie de cca 100 km 2 . Este înconjurat de vîrfuri de: 1792m - Vf. Hasmasul Mare; 1551m � Vf. Salamas; 1493m � Vf. Viscol; 1664 m � Vf.Grindusu.

Din punct de vedere hidrografic pârâurile apartin de artera râului Trotus, afluentii de dreapta fiind mai putine: Pâ râul Fagului /Bükklokja afluentii de stânga : P â râul Gârbea/Görbe

Pârâul Rajkók; Pârâul Réce; Pârâul Ugra: Pârâul Negru / Setét; Pârâul Boros Pârâul Antalok; Pârâul Capâlna; Valea Rece � Pârâul Iavardi; Pârâul Csíkik; Pârâul Buha: Pârâul Mare; Pârâul Bartosok; Pârâul Bilibók; Pârâul Bolovanis; Pârâul Áldomás; Pârâul Budaca; Pârâul Tarhavas - Fercuta; Pârâul Petki; Pârâul Sánc

Zona are climat subalpin si montan spre submontan, cu diferente de temperatura nu prea ridicate (fata de zona Ciucului), media anuala fiind de 7,3 C 0 si precipitatii abundente, cu media anuala de 890 mm.

Iata câteva date referitoare la populatie:

Cu privire la asistenta medicala: în zona sunt cinci medici, din care 1 la Faget, si câte doi la Lunca de Sus si Lunca de Jos; ajutati în total de 15 asistenti, 4 la Faget, 6 la Lunca de Jos si 5 Lunca de Sus. În fiecare comuna mai exista câte un medic veterinar si câte-o farmacie.

U privire la învatamânt: exista 23 de gradinite (7 la Faget, 10 la Lunca de Jos si 6 la Lunca de Sus), 13 scoli de clasele I-IV (2 în Faget, 7 la Lunca de Jos si 4 la Lunca de Sius), 10 scoli de clasele V-VIII, din care 3 cu limba de predare româna, respectiv cu predare în limba maghiara (2) la Faget, 3 la Lunca de Jos si 2 la Lunca de Mijloc.La Ghimes-Faget mai exista o scoala profesionala (IX-XII) si o scoala de handicapati de grad mediu si grav, iar la Lunca de Sus exista un liceu romano-catolic.

Ca sa aratam compactitatea, respectiv aspectul risipit al localitatilor din Ghimes, apelam la o formula,

R popul =[(L-L')* f] / L,

în care:

L � numarul populatiei comunei
L' � numarul populatiei care traieste în jurul centrului comunei
f � numarul satelor apartinatoare de comuna

Daca acest numar este sub 2,5, înseamna ca comuna este compacta, între 2,5-5 este mediu, iar peste valoarea de 5 comuna este foarte risipita.

Aceste valor arata la comune urmatoarele valori: Faget 3,46, Lunca de Jos 6,27 si Lunca de Sus 3,98.

Din punct de vedere turistic zona Ghimes are un potential nevalorificat daca ma gândesc la faptul ca exista posibilitati de valorificare balneo-climaterice ale izvoarelor sarate de pe vaile Plesuva (Tarhavas), Tiganilor (Cigánypatak), si Bolovanis (Bálványospatak), iar pe Valea Neagra (Sötétpatak) exista conditiile de tratament împotriva durerilor de reumatism.

Modul de viata al oamenilor se leaga de exploatarea forestiera si în principal de cresterea animalelor. Cultura cartofului si a cânepii sunt cele mai raspândite. Se mai cultiva secara, orzul si ovazul.

Modul de viata si multitudinea de culturi care-l înconjoara a determinat varietatea mare si bogatia portului din aceasta zona.

Descrierea portului popular

În prezentarea de fata vom grupa piesele portului popular dupa materialul de baza, din care se prelucreaza.

în partea următoare