. . . Meniu . . . |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 Pagina principală Poze Dansatorii
Activităţi Folclor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
. . . Altele . . . |
Downloads:
|
ALUNELU
Alunelu face parte din ansamblul de dansuri n cerc, care se danseaza barbati si femei la olalta. Jocul este dansat pe melodia bine cunoscuta Alunelu, Alunelu, hai la joc, sa ne fie, sa ne fie cu noroc Barbatii si femeile se aseaza n cerc, cu fata nspre centrul cercului, tinndu-se de umar. Dansul este alcatuit din doua parti, deoarece si melodia are doua parti distincte. Prima parte a dansului consta n deplasarea dansatorilor la dreapta si apoi spre stnga, ncheind deplasarea cu batai. A doua parte a dansului sunt pasi si batai pe loc. Prima parte muzicala: masura I si II se repeta de doua ori. Masura 1: - orientarea spre punctul 1, pasul spre punctul 3 (lateral dreapta) - optime: pas lateral cu piciorul drept - optime: piciorul st. alaturat piciorului dr. cu bataia plina - optime: pas lateral cu dr. - optime: piciorul st. alaturat piciorului dr., bate n podea - optime: pas lateral cu dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: pauza Masura 2: orientare spre punctul 1, pasul catre punctul 7 (spre stnga) - optime: pas lateral cu st. - optime: bataie plina cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pas lateral cu piciorul st. - optime: bataie plina cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pas lateral cu piciorul st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pauza Partea doua muzicala (pe loc) Masura 5: - optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: pauza - optime: pas lateral cu piciorul st. spre st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pauza Masura 6: - optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: pauza Masura 7: - optime: pas lateral cu piciorul st. spre st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pauza - optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: pauza Masura 8: - optime: pas lateral cu piciorul st. spre st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pas lateral cu piciorul dr. spre dr. - optime: bataia stearsa cu piciorul st. lnga piciorul dr. - optime: pas lateral cu piciorul st. spre st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: bataia stearsa cu piciorul dr. lnga piciorul st. - optime: pauza Din cele 8 masuri a treia si a patra nu sunt figurate fiind identice cu a ntia si a doua. ( 1 = 3, 2 =4). Portul popular din aceste sate este asemanator cu cele din alte localitati din Moldova. Portul popular al femeilor este alcatuita din camasa, jupon si catrinta. Camasa este croita din foi drepte care se ncretesc n jurul gtului mpreuna cu mnecile, care pornesc deasemenea de la gt, urmnd principiul de baza a sistemului de croiala din portul popular romnesc. Vechea camasa femeiasca era lunga ntr-una cu poalele. n zilele noastre s-a croit separat partea de sus (camasa) de partea de jos (juponul). Camasa costumului femeiesc are trei elemente componente: stanii (portiunea din fata pieptul si portiunea din spate), mnecile si gulerul. Stanii, mnecile si gulerul sunt cusute ornamental, mai apoi este asamblat sub forma de camasa. Juponul sau poala sunt din pnza si sunt croite simplu cu clin din patru latimi, una pentru fata, alta pentru spate si doua utilizate la clinuri. Catrinta denumita si fota, reprezinta o straveche piesa de port popular, pastreaza cea mai simpla si mai arhaica forma de port la femei: o tesatura dreptunghiulara care nveleste corpul femeii de la talie n jos, ntinsa strns peste solduri cu capetele suprapuse n fata. Initial catrinta a fost simpla, neagra, fara ornament, pe parcurs ornamentul s-a plasat pe capetele catrintei care se suprapun n fata, partea din spate ramnnd totdaeuna neagra. La margine a de sus si de jos pe lungime se ntinde bata, o dunga rosie de cca. 5-7 cm care delimiteazacatrinta ti care este marginita pe lungime de vrstele mici, n dungulete, subtiri (galben, verde, albastru). Femeile se ncing la mijloc, peste camasa cu bru, tesut din parul lnei. Initial brul femeii a fost rotie. Deobicei biele sunt ornamentate diferit de la o jumatate la alta a lungimii. Brneata este mai ngusta dect brul, care se pune pe talia femeii, nfasurnd marginea de sus a catrintei sub care este ncins brul. Costumul barbatesc are o compozitie mult mai simpla dect costumul femeiesc. Camasa barbateasca confectionata din cnepa si mai recent din bumbac este o camasa dreapta, croita din foi drepte. n fata se despica gura camasii. Gulerul este ngust. Gulerul si partea inferioara a mnecii este cusut ornamental; cu aceleasi motive populare. Cioarecii costumului barbatesc se confectioneaza din panura alba, care se compun din 2 "craci" drepti, un "fund", doua "petece", doi, clini, si "bracinarul". Aceste elemente se unesc n asa fel, nct cioarecii pot fi purtati pe ambale parti. Serparul cuprinde mijlocul peste camasa, purtata deasupra cioarecilor, astazi fiind nlocuit de bru. Brul este confectionat din piele de vita. Sndor gnes Adrien
|